Continuarea politicilor actuale ar menține un ritm lent de recuperare a diferențelor și decalajelor de gen înregistrate în România și ar amâna integrarea noastră deplină în sistemul de valori și bune practici europene specifice unei Uniuni a Egalității.

Pentru a înjumătăți rapid durata de recuperare a acestor decalaje și a spori contribuția femeilor active și ocupate pe piața muncii la PIB și buget, la calitatea și inovarea practicilor de management și în dezvoltarea sectorului ÎMM, este nevoie de măsuri speciale privind bugetarea de gen și adaptarea obiectivelor și indicatorilor de performanță ai politicilor publice.

În lipsa implementării bugetării de gen și statisticilor dezagregate pe sexe în sectorul public, nu se poate stimula proactiv participarea economică a femeilor pe piața muncii și în inițiativele antreprenoriale, precum și promovarea lor în carieră pe poziții manageriale de decizie în sectorul public și privat.

Nevalorificarea deplină a potențialului femeilor din România va face dificil de atins potențialul optim de creștere a PIB și PIB pe locuitor, iar deficitele bugetare nu vor putea fi reduse semnificativ.

Serviciile publice sociale de îngrijire și suport pentru copii, bătrâni și bolnavi sunt slab dezvoltate în România, ceea ce încurajează stereotipurile de gen prezente în mentalitatea românească – ce atribuie tradițional femeii rolul de casnică având grijă de gospodărie și de persoanele vulnerabile, iar bărbatului rolul de persoană activă economic și antreprenorial, ce câștigă venituri și “aduce pâinea în casă”.

Cum schimbi mai rapid această mentalitate tradiționalistă care se opune progresului femeii de carieră și rolului său mai activ în economie și antreprenoriat? Prin reguli și legi ferme și cu bugetare de gen a programelor și politicilor publice sau sunt suficiente campaniile de informare, educare, monitorizare și formare de valori și atitudini progresiste?

Planul de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Promovarea Egalității de Șanse și Tratament între Femei și Bărbați are o abordare soft, reactivă și constatativă post-factum.

Intervențiile propuse nu vor avea un efect catalizator semnificativ asupra diminuării rapide și consistente a decalajelor de gen, șanse și tratament între femei și bărbați pe piața muncii, în carieră și antreprenoriat, în lipsa unei abordări hard, proactive și preventive, bazate pe reglementare și politici publice elaborate ținând cont de standarde de performanță.

Reglementarea pe bază de standarde de performanță și statistici dezagregate pe sexe și introducerea bugetării de gen pot genera conformarea socială și administrativă la bunele practici europene și schimbarea comportamentală și de mentalitate.

Asociația “Vertik pentru Viitor”, în calitate de inițiator al audierii publice, îi invită pe toți cei care cred în potențialul femeilor de a dezvolta accelerat România să își exprime opinia în scris, prin formularea documentată și argumentată a răspunsurilor la următoarele întrebări:
1).Vă mulțumește ritmul actual de recuperare a diferențelor și decalajelor de gen înregistrate în România față de media la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene?
2).Considerați că politicile actuale în domeniul egalității de gen, șanse și tratament între femei și bărbați sunt suficient de curajoase, inovative și ambițioase?
3).În opinia dvs., contribuția femeilor antreprenor și ocupate pe piața muncii la PIB-ul și bugetul României, precum și la inovarea practicilor de management:
□ Ar putea să sporească semnificativ
sau
□ Este deja la nivelul ei optim
4).Care considerați că sunt consecințele nevalorificării depline a potențialului femeilor de implicare economică pe piața muncii, de inițiativă antreprenorială și de îmbunătățire a practicilor de management și conducere pentru dezvoltarea viitoare a României?
5).Pentru reducerea inegalității de gen în România, considerați că:
□Sunt suficiente abordările de suprafață, soft, reactive și constatative, bazate pe campanii de informare, monitorizare, educare, formare și sensibilizare?
sau
□Sunt necesare intervenții profunde, hard, proactive și preventive, bazate pe reglementare și politici publice elaborate ținând cont de standarde și indicatori de performanță, care să aibă un efect catalizator semnificativ asupra diminuării rapide și consistente a decalajelor de gen, șanse și tratament între femei și bărbați pe piața muncii, în carieră și antreprenoriat?
6).Considerați că măsurarea sistematică a diferențelor și decalajelor de gen înregistrate în România în domeniul ocupării active a femeilor, avansării în carieră și antreprenoriatului feminin ar ajuta la luarea unor decizii mai inteligente pentru atingerea rapidă a egalității de gen?
7).Considerați că legiferarea discriminării pozitive în bugetarea de gen a politicilor publice, programelor operaționale de finanțare din fonduri europene și programelor bugetare în domeniile unde se înregistrează aceste diferențe și decalaje semnificative ar grăbi atingerea egalității de gen?

Cu încredere în puterea și valoarea demersurilor participative,
Comisia de Inițiere a Audierii Publice